EXTRAORDINARY BODIES IN LIVIU REBREANUʼS ION. A READING THROUGH THE LENS OF DISABILITY STUDIES
(Abstract)

This article aims at developing a Disability Studies inspired reading of the Romanian canonical novel Ion by Liviu Rebreanu. Consequently, this paper focuses on Rebreanuʼs marginal figures endowed with physical impairments in their functionality. On the one hand, the social, ethnic and also gender hierarchy of the village society of the time is impressively depicted and closely linked with degrees of disability: the physically impaired and mentally weak have at least one further characteristic of “disadvantage”, be it a “race” or gender that is considered inferior and thus also directly associated with a social disadvantage. On the other hand, however, it became clear during the analysis how the protagonistʼs particularly potent body functioned as a foil for contrast and comparison. Even though Ion is the novelʼs protagonist, he dies in the end. So does also the able-bodied has no future? A visionary answer lies in the symbolical link of the bodily condition of the characters with the state of Romanian nationhood. At the time when the novel is set, at the very beginning of the 20th century, the modern Romanian nation including all Romanians had not yet been fulfilled. But by leaving behind an illegitimate child to be born by the apparently most able-bodied woman of the village Pripas, Ion leaves a legacy – and with it the chance of a prosperous future. This shows how the eugenic debates of the time were also internalized by Rebreanu, as biological strength and the will to survive are positively united and linked to the idea of the (Romanian) nation, while all others are given no chance.

 

Keywords: Liviu Rebreanu, Ion, disability, intersectionality, nation.

CORPURI EXTRAORDINARE ÎN ION DE LIVIU REBREANU. O LECTURĂ DIN PERSPECTIVA STUDIILOR DESPRE DISABILITĂȚI
(Rezumat)

Articolul propune o reinterpretarea a romanului canonic Ion de Liviu Rebreanu din perspectiva studiilor umaniste despre dizabilități. În consecință, cercetarea se focalizează pe figurile marginale ale romanului, a căror funcționalitate este afectată din cauza unor deficiențe fizice. Pe de o parte, ierarhia socială, etnică și, de asemenea, de gen a societății rurale din acea vreme este descrisă impresionant – și strâns legată de gradele de handicap: persoanele cu deficiențe fizice și mintale au cel puțin o altă caracteristică „debilitantă”, fie că este vorba de o „rasă” sau de un gen care este considerat inferior. Pe de altă parte, în timpul analizei a devenit clar cât de important este corpul deosebit de puternic al protagonistului Ion ca element de contrast și de comparație. Chiar dacă este eroul romanului, el moare în cele din urmă. Așadar, nu are viitor nici cel „capabil”? Un răspuns este oferit de legătura simbolică a condiției corporale a personajelor cu starea națiunii române. În momentul în care se petrece acțiunea romanului, chiar la începutul secolului al XX-lea, națiunea română modernă, care îi include pe toți românii, nu era încă împlinită. Dar, lăsând în urmă un copil nelegitim care să fie născut de femeia aparent cea mai atrăgătoare din satul Pripas, Ion lasă o moștenire – și, odată cu ea, șansa unui viitor prosper. Această situație arată cum dezbaterile eugenice ale vremii au fost interiorizate și de Rebreanu, forța biologică și voința de supraviețuire fiind unificate și corelate cu ideea de națiune (română), în timp ce tuturor celorlalți nu li se dă nicio șansă.

.

Cuvinte-cheie: Liviu Rebreanu, Ion, dizabilitate, intersecționalitate, națiune..